Lacul de acumulare Colibita este amplasat la 50 de km de Municipiul Bistrita, la poalele Muntilor Calimani, la o altitudine de 900 de m. A fost creat prin inundarea vechii localitati Colibita, pe fundul lacului inca find vizibile ramasite ale locuintelor, bisericii din centrul satului si copaci care strajuiau localitatea in urma cu 30 de ani.
In jurul lacului s-a dezvoltat o zona cu potential turstic existand in prezent peste 300 de vile, case de vacanta si cabane. Majoritatea insa sunt folosite exclusiv de proprietari, putini dintre acestia fiind interesati de practicarea agroturismului.
Principala atractie a zonei este linistea lacului ce-i poarta numele, lacul Colibita cu barajul de acumulare, aflat într-un peisaj salbatic de munte, ce imbina contrastele, facându-te sa reflectezi la simbolistica acestei lumi deosebite, acestui colt de rai.
Formarea lacului a fost un proces destul de interesant de urmarit si cu numeroase repercusiuni in sufletele localnicilor, fiind format prin inundarea vechii localitati. Pe fundul lacului inca se mai pot observa ramasite ale locuintelor, chiar si ale bisericii situate in fostul centru al satului, precum si copaci care strajuiau localitatea in urma cu 30 de ani.
Formandu-se lacul de acumulare si fiind la o altitudine de 900m, in zona de munte, zona a capatat un potential turistic deosebit, construindu-se numeroase cabane si case de vacanta.
Oamenii primitori ai locului va vor face cunoscute diverse activitati de destindere, cum ar fi drumetii montane, vizitarea izvorului de apa minerala de la Borcut, Castelul Dracula de lânga Pasul Tihuta (1100 m alt), posibilitatile de ciclism montan, de caiac, de alpinism, de pescuit la pastrav, clean sau caras.
Pentru cei care au curiozitatea sa poposeasca in aceste locuri macar pentru cateva zile, Colibita devine un loc al linistii indelung cautate, poate, mai ales de turistii care vor sa evadeze din peisajul urban zbomotos si agitat.
Dezvoltarea turistică a început în secolul XIX, când o fată s-a vindecat de tuberculoză datorită aerului bogat în ozon. Conform documentelor istorice, în anul 1883 un bistriţean pe nume Lewi şi-a trimis fata bolnavă de tuberculoză la Colibiţa, pentru odihnă şi refacere. După trei luni, fata s-a însănătoşit. Cazul a făcut mare vâlvă în cercurile medicale din Bistriţa. Erika Schuller, o arhitectă din Bistriţa a trecut prin aceeaşi experienţă, după care a construit în zonă un sanatoriu cu 16 camere, unde erau trataţi bolnavii de tuberculoză. Aici au fost trataţi, în perioada interbelică şi în preajma celui de-al Doilea Război Mondial şi copiii săraci bolnavi pulmonar, dar şi studenţii care sufereau de TBC. Activitatea sanatoriului a luat sfârşit în 1944, când a fost incendiat. Colibiţa a funcţionat ca staţiune balneo climaterică până în 1975, timp în care în zonă s-au construit vile în stil elveţian şi cabane pentru turişti. Zona a intrat în paragină în ani ʼ80, când a fost construit şi lacul de acumulare.
O legenda a locului spune că la Colibita trăia un bătrân uitat de vreme numit de toti mos Gabris, pe numele său adevărat Grigore Pop. Mos Gabris a facut multe profetii, iar dupa moartea lui, în 1944, de mai bine de 60 de ani încoace, desi era socotite aiureli pe vremea cand traia, s-au împlinit una câte una.
Toată Valea Bârgăului stie legenda bătrânului, iar dacă nimeresti sa prevezi exact ceva să nu te mire că ti se spune că parc-ai fi mos Gabris.
Grigore Pop (1861-1944), stia carte, fiind nepotul primului învătător din Tiha Bârgăului. Citea Biblia si era foarte credincios. Profetiile bătrânului se referă la destinele oamenilor din zonă sau la evenimente din sat si din împrejurimi.
Acest fapt a făcut ca localnicii să creadă în prezicerile lui si să si-l asume pe Mos Gabris ca pe un sfânt al locului, care vorbea cu îngerii. Despre viata sa există chiar si o carte a profesorului Titus Wacshmann - Hogiu - Nostradamus versus prorocul Gabris din Bârgău.
Oamenii povestesc că vreme de 40 de zile prezicătorul a stat izolat undeva într-o pesteră în Muntii Bârgăului. În această perioadă s-a rugat profund lui Dumnezeu, a tinut post negru si nu a vorbit cu nimeni. După revenirea în sat, mos Gabris sa început prezicerile care mai stăruie încă în constiinta bârgăuanilor.
Una din acestea are legatura cu fratele său cu care nu se prea întelegea. Mos Gabris i-ar fi spus fratelui că îi va arde casa si că nici mormântul nu îl va suporta. Câtiva ani mai târziu, casa fratelui său, Ion, a ars din temelii. Nu după mult timp de la moartea acestuia, la prima furtună mai violentă, urmată de ploi puternice, viitura a scos sicriul din mormânt.
O altă prezicere a lui Mos Gabris se refera la blestemul drumului care leagă DN 17 la iesirea din Muresenii- Bârgăului de Colibita, pe Valea Blajului. Aceasta prezicere spune ca nu va fi terminat niciodată, că acolo se va surpa mereu pământul, deoarece Dumnezeu este supărat pe oameni.
Realitatea dovedeste că prezicătorul a avut dreptate, 80 de ani mai târziu, drumul nu este gata si încă departe de a fi finalizat.
Mos Gabris a mai facut si alte preziceri, una dintre ele neimplinindu-se inca si care spunea că atunci când va dispărea fabrica de lapte din Prundu-Bârgăului, iar muntele Heniu se va uni cu barajul, se va întâmpla o mare nenorocire, iar barajul se va rupe.
Premonitia lui încă a rămas si dă fiori bârgăuanilor care cunosc legenda. Autoritătile sustin însă că barajul de la Colibita este aproape indestructibil si ar putea fi afectat numai în situatii extreme: un cutremur devastator sau bombardamente.
Localitatea Colibita este un sat de munte asezat pe Valea Bistritei, intre Muntii Calimani si Muntii Bârgau, facând parte din comuna Bistrita Bârgaului, la vreo 7 km de aceasta, si la aproape 50 de km de resedinta judetului Bistrita-Nasaud, municipiul Bistrita, oras medieval cu prima atestare documentara de acum vreo 746 de ani.
Distanta se parcurge, din oras, in aproximativ 45 de minute.
Face parte din comuna Bistrita Bârgaului, aflata si ea la rândul ei pe siragul de Bârgaie (Rusu Bârgaului, Josenii Bârgaului, Mijlocenii Bârgaului, Susenii Bârgaului, Prundul Bârgaului, Tiha Bârgaului si Muresenii Bârgaului) dintre Bistrita si Vatra Dornei.
Pentru a merge la Colibita din orasul Bistrita, pe drumul spre Vatra Dornei, E576, se trece prin comunele Livezile, Josenii Bargaului si Prundul Bargaului. La iesirea din comuna Prundul Bargaului, ai doua variante: fie la dreapta, trecand prin Bistrita Bargaului, fie tot inainte, spre Tiha Bargaului si apoi, din satul Muresenii Bargaului, facand tot la dreapta se ajunge la Colibita. Este recomandat primul traseu, cel prin Bistrita Bargaului, care totusi e un pic mai bun.
La aproximativ 7 km de comuna Bistrita Bargaului se afla barajul de acumulare, lacul si satul Colibita. In ciuda drumului destul de prost, rabdarea va va fi rasplatita din plin de peisajele spectaculoase.
Timp liber si drumetii
Pentru petrecerea timpului liber va recomandam urmatoarele trasee:
- turul lacului Colibita, (recomandat cu masina de teren)
- Taul Zanelor - situat la 14 km
- izvorul de apa minerala de la Borcut - situat la 16 km
- vf Bistriciorul - 5 ore de urcat pe drum forestier
- alte drumetii in muntii din imprejurimi: Muntii Calimani si Muntii Bargaului
Excursii
In cazul in care optati pentru excursii de 1 zi va recomandam:
- Pasul Tihuta - Dracula - 15 km
- Vatra Dornei
- Defileul Bistritei, vf. Rarau - Pietrele Doamnei
Alte activitati
- rafting pentru incepatori si avansati pe raul Bistrita
- ski la Pasul Tihuta, Vatra Dornei sau Borsa
- pescuit de clean si pastrav pe lac sau pe rau
Pentru amatorii de pescuit lacul este bogat in peste: clean, pastrav, caras si salau. Se poate pescui in schimbul unei taxe (care uneori se uita a fi colectata). Anul acesta, in perioada 4-7 iulie s-a organizat pana si un festival de pescuit la lac. Se mai pot face plimbari cu barca sau cu hidrobicicleta.
Pentru iubitorii de munte si drumetii exista mai multe posibilitati: Pasul Tihuta, Castelul Dracula, Vf. Bistriciorul (1.990 m), taul Zanelor, Izvorul de apa minerala de la Borcut.
Lacul "Taul Zanelor" este situat la aproximativ 6-8 km de Colibita. Lacul s-a format in spatele unui val de grohotis, pornit de pe versantul nordic al Varfului Tiganca. Apele acumulate de-a lungul timpului au format un "tau" lung de cca 75 m si lat de cca 50 m cu adancimea max de 4 m. In partea de nord a lacului este o mica poienita, in rest fiind inconjurat de padure de molid. Accesul de la Colibita se face printr-un drum forestier (foarte rau) care se opreste la 700 m de Taul Zanelor find continuat de o carare printr-o frumoasa padure de molid.
Mai jos aveti si cateva imagini cu orasul Brasov. Multumim autorului Burianbobby pentru aceste poze minunate.